şanse pe …

04 Dec 2010 16 comentarii

by Ana lu' Manole in Gânduri din pridvor, Torcând la fuior

…rafturi.

Săptămâna trecută s-a umplut cămara de la Valea Plopului. Ieri s-a umplut dulapul medical cu citostatice, de la Spitalul Fundeni, secţia copii. Acţiunea, în sine, încheiată. Dar îi urmează o alta. Neplanificată. Copiii au scris scrisori către Moşul. Multe. Şi nu vrem să le fi scris în zadar.  O să vedem cum şi o să încercăm măcar pe câteva să le facem să ajungă la Moşul şi înapoi la ei. Copiii sunt copii. Strâng poze şi arhivez scrisori.

Bucuria, aşa cum o înţeleg eu. Acum vreo lună am primit  recomandare de la Ana, de a citi o carte pe scribd. Am citit-o. Greu, foarte greu. Scribd-ul nu recunoştea “ă”, “î”, “â”, “ş”, “ţ” şi, cu toate asta, m-a captivat. Da, e o carte ca o făclie a sufletului şi a caracterului. Aşa cum spune însuşi autorul e o carte ce “ se adresează celor care ar vrea să ştie mai limpede ce este cu ei, ce este cu noi, cum tot ce se întîmplă în afară prinde fiinţa în structurile de adâncime ale sufletului nostru, cele care ne definesc ca specie şi durează peste întâmplări şi realităţi efemere”. Aseară, am redeschis Cartea şi…am avut bucuria să constat că se poate citi limpede cu tot cu diacritice. O recitesc.

O carte pe care o recomand şi eu la rândul meu, o carte despre …”conştiinţa de sine. Fără aceasta multe din vieţile noastre ar fi numai un amestec ceţos de lacrimi şi de vise, de sălbăticie şi de tristeţe.”

Petre Creţia, Eseuri Morale.

Mulţumesc, Ana.