despre iubirea…
25 Apr 2011 28 comentarii
… ca un concert. Surd.
Simfoniile și uverturile lui Beethoven mi-au inspirat copilăria. Am fost teribil de impresionată de puterea lui de creație și mai ales, surd aproape fiind. Îmi imagineam adesea cum trebuie să fi fost în pielea lui, cu atâta putere interioară, cu atâtea sunete și tonuri, cu atâta emoție de transmis, fără însă să-și mai poată auzi compozițiile. Îmi imaginam note grave sau acute pe care le cântau vocile din capul meu, cum și clapele unui pian sau corzile unei viori invizibile pe muzica cărora îmi purtam pașii în dans. Vântul, valurile, cerul senin sau furios, bucuria copilărească sau tristețea florilor veștejite și cu petale căzătoare, crengile goale așteptând a primăvară, scânteile din focurile de tabără la care n-am fost, ciripitul păsărilor zglobii sau în trecere spre alte meleaguri, furnicile și fluturii, iarba verde și pământul harnic și câte altele, mi-au fost inspirație. O muzică ce n-am știut niciodată s-o pun pe portativ. A rămas a mea pentru veșnicie, acolo ascunsă în negura timului ce mi-a fost dat, alături de imensa bucurie trăită în sunetele ei. Am numit-o iubirea-concert pentru muzică. Pe care nimeni nu mi-o poate lua, așa cum nimeni nu mi-a putut-o altera vreodată. Un concert surd pentru toți din jurul meu.
Probabil emoțiile trăite atunci și-au pus amprenta definitiv pe ideea și conceptul de iubire. Vulcanic interioară și lipsită de acustică exterior. Cu amintiri frumoase pe care nu trebuie ca timpul să le scoată nostalgia la lumină, pierzându-le pe cele urâte. Iubiri concerte, în care notele te pătrund și emoțiile te devastează. Iubiri pentru iubire. De celălalt sau de El.
Astăzi, se țipă trâmbițând iubirile. Și cu aceleași trâmbițe, despărțirile. Goarnele sună. Cu cât mai tare, cu cât mai cunoscute, cu atât mai ”puternice”. Cu cât mai cunoscute, cu atât mai mulți spectatori și nu numai, la existența iubirii. Iubiri cu mulțimi participative. Iubiri în acord global. Cu despărțiri contestatoare de sentimente, emoții și trăiri, chiar cu riscul de a se renega propria viață. Cu iubire pe iubire călcând...Un concert dezlânat și trist cu animatori și animatoare, cu saltimbanci și paiațe, o iubire-circ. Iubiri-circ de oameni sau de Dumnezeu.




Apr 25, 2011 @ 11:58:10
De ce nu te-ai oprit din scris la “De celălalt sau de El.”…. ? Era suficient; parerea mea.
Ah, si ceilalti ?
Cui ii pasa de noroiul in care inoata unii sau altii ? Poate le place. In fond, si porcilor le place sa se scalde in noroi si porcilor nu le spunem / reprosam nimic
Apr 25, 2011 @ 13:03:41
Iubirea e modestă. Restul e demonstrativ. Afișat. Să vadă lumea. Bleah.
Apr 25, 2011 @ 14:24:47
Mda,aveai dreptate cu virusul! Dar stii ceva? Hai sa nu luam antibiotice sau alte alea…e super bine asa.
Apr 25, 2011 @ 14:26:34
Darael: stiu.
Porcilor nu le reprosam din trei motive:
1. nu putem cere de unde nici Dumnezeu n-a dat;
2. stau in tarcuri bine izolati asa incat cand se rasucesc in noroi nu stropesc pe nimeni;
3. cel mai tarziu …ii taiem de Craciun.
Apr 25, 2011 @ 14:27:57
Mana: care restul?! Totul e demonstrativ. Cam da, asa e, iubirea e modesta si tainuita in intimitatea sufletelor.
Apr 25, 2011 @ 14:31:30
Shayna: exact! De boala asta nu vreau sa scap! Nu, nu cu certitudine, fara antibiotice!
Apr 25, 2011 @ 15:57:13
Eu intrasem sa-ti spun Hristos a inviat! si cand colo m-ai intampinat cu ceva atat de frumos dar si dureros…Nu stiu de ce imi vine sa-ti povestesc o discutie avuta cu o cunostinta, mai in varsta, care mi-a spus cu patima in glas”doamna profesoara atat de mult mi-am dorit sa cunosc dragostea aceea adevarata, dusa pana la sacrificiu,am cautat-o in gesturi,zambete, intamplari… am incercat sa ma mint ca acea clipa a fost…dar nu,n-am trait-o inca…Am 60 de ani..oare exista? Sa mai sper?” Iar eu,cu o voce venita de nicaieri i-am raspuns…nu cred ca exista…nu mai asteptati…si s-a asternut tacerea….La un interviu Sergiu Nicolaescu a recunoscut ca nici el nu a iubit dar nici nu a simtit iubirea aceea suprema…Cei care au cunoscut-o sunt alesii in rest e numai circ asa cum spui si tu.
Apr 25, 2011 @ 18:58:48
Foarte bine zis: iubire-circ. Pentru oameni sau pentru El. Iubire-zgomot, iubire-bani, iubire-țopăială, iubire-dezvăluiri incendiare. Mai puțin Iubire-Tăcere, Profunzime, Reculegere, Suferință, Recunoștiință. Supraviețuim însă.
Apr 25, 2011 @ 22:27:24
Hristos a inviat !
Apr 26, 2011 @ 09:33:01
dar revenind la Beethoven … intr-adevar, cum a fost posibil? eu am incercat o data sa pictez cu o esarfa la ochi, fara sa vad …
(nu ca as avea vreun talent in domeniu, ci incercind sa ma pun in pielea lui)
Apr 26, 2011 @ 12:23:01
Da, cum zice “elite“- mi-a luat vorba din gura, cum se spune.
Mai bine suferi din(de) iubire decit din(de) lipsa ei – zic si eu.
Restul e prietenie, sex sau casnicie. Sau o combinatie oarecare.
Circ nu stiu, n-am servit.
Apr 26, 2011 @ 13:15:56
Servus
Toate cele bune, departe de… zgomote, de… afoni.
Cristos a Inviat!
Numai bine!
Apr 26, 2011 @ 19:03:51
“clapele pianului în fiinţa mea
haide, cântă!
apasă cu încredere si bemolii,
notele do,
ca un balsam pentru suflet.
pentru mine nu-ţi face griji,
nu ai sânge pe degete,
sunt doar maci care s-au sinucis.”
Apr 27, 2011 @ 17:37:44
Axiomele parca nu au nevoie de demonstratii.
Apr 27, 2011 @ 23:40:32
dacă ai norocul să o trăieşti…e doar pentru o clipă. pentru că dacă s-ar prelungi…nu ar mai fi IUBIREA, ci doar o tentativă timidă de împlinire. E dureroasă când apare,pentru că e nepermisă. E dureroasă când pleacă pentru că dă dependenţă. de mlte ori convenţiile sociale o ucid sau îi separă pe cei doi, tocmai când au potrivit toţi zimţii sferei aceleia perfecte.
ah! ce dor mi s-a făcut…
Apr 28, 2011 @ 18:03:11
Elite: fiecare iubire e aceea suprema…noi oamenii o transformam in altceva. Vorbim, iar in iubire tacerea este calea. Acolo ori totul vine de la sine …ori nu mai e nimic..
Adevarat a Inviat, Elite!
Apr 28, 2011 @ 18:05:56
Silavaracald: ori e totul de la sine…ori nu e nimic. Asta cred si eu.
Apr 28, 2011 @ 18:08:29
Zinca Beiu: Adevarat a Inviat!
Apr 28, 2011 @ 18:09:11
Coolnewz: toate au fost acolo, in mintea lui.
Apr 28, 2011 @ 18:15:43
Marian S: dap. Acolo unde e pasiune…nu intra restul…Focul nu merge cu casa…
Apr 28, 2011 @ 18:46:09
Flavius: Adevarat a Inviat!
Multumesc, asemeni iti doresc si eu tie!
Apr 28, 2011 @ 19:01:42
Arcadia: oho! Exact, ”doar maci care s-au sinucis”!
Si ce maci frumosi si puri au fost!
Apr 28, 2011 @ 19:08:56
Miorlaupufos: asa stiam si eu…uite cum se schimba chiar si axiomele…de la axiome…
Apr 28, 2011 @ 19:10:52
Daghata: perfect adevarat. Si numai cine stie, pretuieste si mai ales a trait…STIE ca ele sunt pure doar pentru traire si notiunea de iubire. Sunt curate si neatinse de altele.